Categorii
Articole

Am lansat AgTech TM Spark Weekend

Joi, 24 Septembrie am lansat AgTech TM Spark Weekend – hackathon-ul online care dă start inovației în industria agricolă. Acest weekend este dedicat tuturor celor care vor să dezvolte startup-uri tech cu impact direct în agricultură, sub îndrumarea mentorilor și feedback-ul jurațiolor. 

 Evenimentul are loc online, în weekendul 13-15 Noiembrie 2020, și este dedicat tuturor celor care vor să dezvolte startup-uri tech cu impact direct în agricultură. Așteptăm participanți din domenii variate, de la studenți și absolvenți ai unei universități de specialitate până la programatori, tineri cu specializare de business, marketing sau design.

Înregistrarea se face pe bază de bilet accesibil aici.

Suma achitată reprezintă gatanția participării și va fi returnată în urma participării la hackathon. După înregistrare, dacă ai o idee pe care vrei să o dezvolți, înscrie-o aici.

Toate ideile înscrise vor trece printr-o etapă de preselecție. Pentru ca o idee să fie acceptată în program, aceasta trebuie să se axeze pe o problemă existentă în industria agricolă, soluția să se bazeze pe tehnologie și să existe potențial de scalabilitate.

Hackathon-ul este parte din programul de incubare AgTech TM by Agroland, primul de acest fel din România și are ca obiectiv sprijinirea ideilor și a echipelor care dezvoltă soluții AgTech bazate pe tehnologie, cu scopul de a îmbunătăți eficiența și calitatea practicilor agricole. Programul încurajează dezvoltarea de noi startup-uri, oferind oportunitatea de a primi o investiție la finalul programului pentru cele 5 echipe selectate.

Etapele incubatorului AgTech TM by Agroland:  

  • AgTech TM Spark Weekend (13-15 Noiembrie)
  • Startup Generation (TBA) – 4 săptămăni intensive de workshops&consolidare pentru echipele din AgTech TM Spark Weekend susținut de echipa Ascendis (program GRATUIT)
  • Incubator – program de 3 luni pentru 5 echipe selectate
  • Pitch Final – posibilitatea de a primi investiție de €10.000

Ce beneficii primesc echipele înscrise în incubator?

  • €50.000 investiție din partea Agroland
  • acces la rețeaua de business Agroland
  • consultanță și training-uri din partea Ascendis, companie de training și consultanță în domeniul dezvoltării organizaționale;
  • Mentorat și resurse necesare în dezvoltarea unui produs funcțional, validat cu potențiali clienți
  • Tutore dedicat pentru supervizarea de management si susținerea în coordonarea proiectului antreprenorial

Cine poate participa?

Oricine este interesat de AgTech. Fie că ești student, profesor, inginer, programator, medic, fermier, agricultor, sau lucrezi în vânzări, marketing noi te așteptăm cu drag. Dacă ai și o idee care:

  • se bazează fie pe o tehnologie existentă, cu aplicabilitate nouă—drone, senzori, platforme software adaptate pentru o nevoie specifică, problemă sau nișă—sau
  • Se bazează pe tehnologii noi, unde soarele este limita—aplicații de predicție a stării vremii sau a sănătății culturii, aplicații și sisteme de automatizare a diverselor procese, sisteme de irigații smart, respectiv echipamente hardware, senzori și sateliți IoT, soluții AI ș.a.,

atunci ești participantul ideal la AgTech TM Spark Weekend.

Înscrierea ideilor se face aici până pe 1 Noiembrie.

„Prin AgTech TM by Agroland dorim să demonstrăm că inovațiile în agricultură nu sunt deloc o Cenușăreasă față de alte domenii în care tehnologia și abordările de business curajoase au adus salturi semnificative. Dimpotrivă, credem că potențialul de creștere în agricultură este mult mai mare decât în alte ramuri economice, astfel că ne-am propus să susținem talentul și dedicarea unor startup-uri tech din domeniu, care pot consolida creșterea sectorului agricol în România.”

Horia Cardoș, fondator și director general al Agroland

O scurtă recapitulare:

  • am lansat AgTech TM Spark Weekend – hackathon-ul care dă start inovației în industria agricolă
  • înregistrarea se face pe bază de bilet aici
  • suma plătită reprezintă un depozit ce va putea fi recuperat doar prin prezentarea la eveniment
  • poți dezvolta chair ideea ta de business, prin înscrierea ei aici
  • Pentru ca o idee să fie acceptată în program, aceasta trebuie să se axeze pe o problemă existentă în industria agricolă, soluția să se bazeze pe tehnologie și să existe potențial de scalabilitate

Ai nevoie de inspirație? Aici ne ocupăm noi 🙂

Urmărește-ne în Social Media (FacebookLinkedInInstagram) sau direct aici și noi îți dăm doza de inspirație. De la startup-uri de succes, la ultimile invenții care revoluționează domeniul agricol, vei fi la curent cu tot ce se întâmplă.

Categorii
Articole

Preînscrierile la prima etapa a incubatorului AgTech TM au început

Programul național prin care te suținem să inovezi industria agricolă pe timp de pandemie, te așteaptă să înscrii ideile tale creative.

Dacă perioada asta ai tot căutat lucruri noi de făcut, dar nu știi exact cu ce să începi, avem noi o provocare pentru tine. Ce-ar fi să dezvolți chiar tu aplicația care va schimba viața fermierilor? Sau robotul care va crește producția agricolă? Ce-ar fi să fii tu cel care are inițiativă să modernizeze industria agricolă în România?

Noi am pornit preînscrierile pentru prima etapă online a programului de incubare AgTech TM by Agroland, tu vii cu ideile

Oriunde te-ai afla în România, dă frâu liber creativității și înscrie ideea ta. Prima etapă este participarea la Startup Weekend AgTech TM by Agroland. Va fi un eveniment online în care vei întâlni mentori cu exepriență de afaceri, viitorii colegi de echipă și multă, multă inspirație pentru dezvoltarea startup-ului tău. Scopul este validarea ideei de afaceri; progresând, alături de echipă, de la idee la business în doar 54 de ore. Mai multe despre program aici.

Evenimentul va avea loc în toamnă, iar preînscrierile sunt deschise de acum. Abia așteptăm să stăm de vorbă cu tine și să te ajutăm în dezvoltarea startup-ului tău. Tot ce ne dorim este să punem umărul la modernizarea domeniului agricol și să vedem noi companii pornind din România.

Orice idee ai, care adreseză o problemă reală din domeniile: agricultură, silvicultură, horticultură, apicultură, sau orice ar îmbunătăți eficiența și calitatea practicilor agicole, și care  presupune utilizarea  tehnologiei, își va găsi locul în programul AgTech TM by Agroland. Toate ideile vor fi analizate de Horia Cardoș, CEO-ul Agroland, și va oferi feedback.

Ai nevoie de inspirație? Aici ne ocupăm noi 🙂

Urmărește-ne în Social Media (Facebook, LinkedIn, Instagram) sau direct aici și noi îți dăm doza de inspirație. De la startup-uri de succes, la ultimile invenții care revoluționează domeniul agricol, vei fi la curent cu tot ce se întâmplă.

O scurtă recapitulare:

  • Programul de incubare AgTech TM by Agroland are acoperire națională și începe online
  • Orice idee de inovație a practicilor agricole ai, înscrie-o aici și noi îți oferim tot suportul să o duci la următorul plan
  • Gășești inspiratie pe canalele noastre de Social Media și în următoarele articole de blog

Nu uita, fiecare pas pe care îl faci, te duce mai aproape de obiectivul tău. Înscrie ideea ta aici. Acesta este primul și cel mai important pas în dezvoltarea startup-ului tău.

Categorii
Articole

Trendurile globale ce vor contura viitorul în agricultură (III)

În acest ultim articol vom prezenta, conform trendurilor identificate de FAO, perspectivele la nivel mondial asupra efectelor migrației în agricultură, schimbarea lanțului agroalimentar, risipei alimentare și perspectivele de dezvoltare ale industriei agricole.

Migrația și agricultura

Migrația este un fenomen global ce continuă să ia amploare, în perioada 2000 – 2015 numărul oamenilor ce au ales să emigreze crescând cu 40%. În ceea ce privește destinația acestora, majoritatea au ales să plece în țări mai dezvoltate, astfel că astăzi un procent semnificativ din populația acestora este format din imigranți.

În țările în curs de dezvoltare, unde agricultura joacă un rol principal din punct de vedere economic, populația migratoare a fost consituită majoritar din bărbați, astfel că, pe fondul unei necesități  privind forța de muncă, tot mai multe femei au ajuns să lucreze în sectorul agricol.

Fig. 1 – Evoluția emigrației la nivel mondial, în funcție de destinație, perioada 1970 – 2015

Fig. 1 – Evoluția emigrației la nivel mondial, în funcție de destinație, perioada 1970 – 2015  

Conform OECD, rata anuală a populației care a ales să emigreze din România a crescut de la 88 000, în 2000, la 415 000 în 2016, înregistrând un maxim de 560 000 de persoane în anul 2007. Totodată, numărul de emigranți din România, care au ales, în 2016, țări parte din OECD a ocupat locul 2 ca dimensiune la nivel mondial după populația de emigranți din China.

Schimbarea lanțului agroalimentar

Urbanizarea populației a determinat ca lanțul agroalimentar să fie distribuit în principal prin supermarketuri (categorie în care se includ supermarketuri, hipermarketuri, minimarketuri și magazine en-gros). Astfel, cererea pentru alimente procesate a crescut, iar procentul acestor produse  distribuite prin supermaketuri a crescut cu peste 10% în țările cu venituri medii spre mari, cu 5% în țările cu venituri mici spre medii și cu 3% în țările cu venituri marii (în perioada 2001 – 2014). Însă, o creștere asemănătoare nu a fost înregistrată și în cazul alimentelor proaspete.

În funcție de regiune, în 2015, din totalul alimentelor comercializate, cele trecute prin lanțul supermarketurilor a reprezentat un procent de:

  • 93% – America de Nord
  • 55% – Europa
  • 46% – America Latină
  • 38% – Orientul Mijlociu și Africa
  • 36% – Asia.
Fig. 2 – Procentul deținut de canalele de distribuție din segmentul de retail, în funcție de regiune
Fig. 2 – Procentul deținut de canalele de distribuție din segmentul de retail, în funcție de regiune

Această tranziție a devenit o barieră pentru agricultorii locali, din țările cu economii în dezvoltare, accesarea lanțurilor de distribuție ale supermarketurilor fiind dificilă din cauza condițiilor de calitate, a certificărilor, a cerințelor privind trasabilitatea alimentelor și a necesității stocurilor mari.

La nivel național, sectorul de retail modern a fost deschis de Mega Image, aceștia intrând în piața românească în 1994. Clasamentul celor mai mari 5 lanțuri de retail la nivel național este ocupat de:

Tabelul 1 – Topul retailerilor din România, în funcție de cifra de afaceri din 2019
Sursa: https://www.listafirme.ro/

Risipa alimentară

La nivel global în jur de 30% din totalul alimentelor produse (aproximativ 1.3 mld tone), sunt pierdute sau aruncate, acest lucru indicând cât de ineficient este sistemul agroalimentar în momentul prezent. În continuare prezentăm, în funcție de regiune, procentul risipei alimentare și locul unde aceasta apare, respectiv la consumator, în timpul distribuției, procesare-ambalare, operațiuni post-cultivare și/sau recoltare.

Fig. 3 – Distribuția risipei alimentare la nivel global, în funcție de regiune și locului în care acesta se produce
Fig. 3 – Distribuția risipei alimentare la nivel global, în funcție de regiune și locului în care acesta se produce

În România, la nivel național, nu există un sistem coerent de colectare a informațiilor în ceea ce privește risipa alimentară, însă ultimele estimări ne poziționeză pe locul 9 în UE, fiind responsabili de 2.5% din totalul ripei alimentare la nivel de UE.

Perspectiva de dezvoltare

O parte semnificativă dintre cele 17 obictive pentru dezvoltare sustenabilă ale Agendei ONU pentru 2030 sunt în directă legătură cu sectorul agroalimentar.

Fig. 4 – Cele 17 obiective pentru dezvoltarea sustenabilă ale ONU
Fig. 4 – Cele 17 obiective pentru dezvoltarea sustenabilă ale ONU, (sursa ONU)

În scopul atingerii obiectivelor de eradicare a sărăciei și a foametei, este necesară stimularea economiei țărilor în curs de dezvoltare, acest lucru putând fi realizat prin investițiile în domeniul agricol. În urma analizelor parcursului fluxurilor de investiții către țările cu venituri mici, din perioada 2000 – 2013, s-a constatat că cea mai mare pondere este deținută de fondurile private, acestea fiind totuși puternic afectate în perioadele de criză. Totalitate fluxurilor de investiții, sunt împărțite în 4 categorii, în funcție de proveniență:

  • ajutoare pentru dezvoltare de la statele membre ale OECD DAC (Comitetul de Asistență pentru Dezvoltare al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică)
  • ajutoare din partea altor state
  • fonduri private
  • granturi de la ONG-uri.
Fig. 5 – Fluxurile financiare către țările cu venituri mici, perioada 2000 – 2013
Fig. 5 – Fluxurile financiare către țările cu venituri mici, perioada 2000 – 2013

Totodată, ponderea fluxurilor financiare pentru dezvoltare în țările cu venituri reduse variază și în funcție de stadiul de dezvoltare al acestora. Astfel că, în statele cele mai sărace, preponderent este ajutorul din partea altor state, în cele cu venituri mici spre medii preponderent este ajutorul trimis familiei din țară de către emigranți, iar în cele cu venituri medii cel mai consistent segment este atribuit fondurilor private comerciale.

Fig. 6 – Distribuția fluxului financiar în țările cu venituri reduse, în funcție de provenineță, în anul 2012
Fig. 6 – Distribuția fluxului financiar în țările cu venituri reduse, în funcție de provenineță, în anul 2012

O scurtă recapitulare

  • migrația a determinat o redistribuire a forței de muncă și a populației la nivel global
  • în ultimii ani lanțul agroalimentar a fost acaparat de către supermarketuri
  • risipa alimentară determină irosirea a aproximativ 30% din producția sistemului agroalimentar
  • pentru dezvoltarea sustenabilă a societății este necesară accelerarea economiilor țărilor în curs de dezvoltare și intensificarea investițiilor în agricultură.

Crezi că ai o idee bună și vrei să rezolvi una dintre provocările agriculturii?

Participă la prima etapa a incubatorului AgTech TM. Preînscrie ideea ta și poți fi unul dintre viitorii inovatori din cadrul industriei AgTech.

Acesta a fost ultimul articol din miniseria de trei articole privind trendurile globale cu efecte în domeniul agriculturii. Dacă ți-a plăcut acest articol și nu ai reușit să le citești și pe celelalte, le poți accesa aici și aici.

Categorii
Articole

Trendurile globale ce vor contura viitorul în agricultură (II)

Cum putem infuența calitatea alimentelor pe care le consumăm?

Principiul acțiunii și al reacțiunii se aplică atât în viața de zi cu zi, cât și la nivel macro. Spre exemplu, dacă mâncăm alimente alterate cel mai probabil vom suferi o toxiinfecție alimentară. Dacă mancăm fructe și legume nespălate, riscăm să ne îmbolnăvin.

Haideți să mergem puțin mai în spate și să ne gândim care sunt factorii care pot afecta materia prima care stă la baza alimentelor. Clima, calitatea apei, a solului, dar și nivelul tehnologic la nivel de producție poate influența calitatea alimentelor.

La nivel global, conform Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO), au fost identificate câteva trenduri care infuențează în mod direct industria agricolă. Pornind de la boli și dăunători transfrontalieri din industria agricolă, conflictelor și a dezastrelor naturale.

Poate te gândești: dar ce pot eu să fac și să infuențez calitatea alimentelor pe care le consum? Ei bine, poți să faci foarte multe.

Să zicem că ești inginer, sau fermier, sau medic veterinar sau pur și simplu te pasionează dronele, sateliții sau natura. Asta este primul pas. Următorul pas este să alegi o problemă din multiplele probleme existente și să îi găsești o soluție. Câteva idei de început am evidențiat în acest articol sau într-un articol anterior. Mai departe, poți preînscrie ideea ta în prima etapa a incubatorului AgTech TM, iar de aici te ajutăm să dezvolți o afacere din ideea ta.

Sună bine, nu-i așa?

În cele de urmează vom prezenta cateva perspectivele la nivel mondial asupra bolilor și a dăunătorilor transfrontalieri din industria agricolă, conflictelor și a dezastrelor naturale cu efecte în cadrul sectorului agroalimentar, nivelului sărăciei, importanței nutriției și dinamicii structurii economiei și a forței de muncă.

Boli și dăunători transfrontalieri

Odată cu globalizarea, siguranța și securitatea lanțurilor agroalimentare a fost afectată de apariția unui număr din ce în ce mai mare de focare de boli și dăunători. atât în ceea ce privește plantele, cât și animalele.

La nivel mondial, se estimează că anual între 20 – 40% din producția anuală a culturilor este pierdută din cauza dăunătorilor. În perioada cuprinsă între anii 1950 și 2000 s-a observat că gradul de saturație al răspândirii bolilor și dăunătorilor a prezentat o continuă creștere, ajungând la 10% în Africa, 20% în Asia și Europa, și peste 60% în America de Nord.

Gradul de saturație este definit ca raportul dintre numărul bolilor și dăunătorilor prezenți la o anumită cultură într-o regiune și totalitatea bolilor și dăunătorilor cunoscuți ce ar fi putut să apară. Astfel, se constată faptul că trendul de răspândire a bolilor și dăunătorilor în medii noi a atins un nivel îngrijorător.

Mai mult decât atât, un număr mare de boli contagioase ale animalelor pot fi transmise și la om. Studiile indicând că, începând cu 1940 până în prezent, mai mult de 70% dintre bolile contagioase apărute la om provin de la animale.

Grafic Gradul de răspândire a bolilor și dăunătorilor culturilor, în perioada 1950 – 2000
Fig. 1 – Gradul de răspândire a bolilor și dăunătorilor culturilor, în perioada 1950 – 2000 (sursa FAO)

Întrebarea este: cum poate fi identificat un animal purtător de o anumită boală și oprită trecerea la om? Dacă ai o idee, preînscrie-o în prima etapă a programului AgTech TM.

Conflicte, crize și dezastre naturale

De la sfârșitul Războiului Rece, conflictele civile și între națiuni au fost în continuă scădere, trend care însă s-a schimbat începând cu anul 2010. Astfel, în 2014, au fost înregistrate 424 de conflicte politice la nivel global și peste 40 de conflicte extrem de violente.

Indiferent de calitatea de trai înainte de apariția unui razboi, populația blocată într-o zonă de conflict este privată de accesul la hrană, la servicii medicale și nu numai.

Statisticile au arătat că procentul cel mai ridicat de foamete la nivelul țărilor se regăsește în rândul celor aflate în instabilitate politică și conflicte violente.

În ceea ce privește dezastrele naturale, în ultimii 30 de ani a fost înregistrată o creștere a prevalenței secetelor, furtunilor și a inundațiilor. În anii 2015-2016, Fenomenul El Nino a avut cele mai vizibile efecte din ultimii 50 de ani, care s-au resimțit la nivel global. Din anul 1880 până astăzi, primii cinci ani cu cele mai mai temperaturi medii anuale înregistrate au fost cei din perioada 2015-2019.

Grafic – Evoluția globală a prevalenței inundațiilor, furtunilor, secetelor și a temperaturilor extreme, în perioada 1980 – 2011
Fig. 2 – Evoluția globală a prevalenței inundațiilor, furtunilor, secetelor și a temperaturilor extreme, în perioada 1980 – 2011 (sursa FAO)

În România, conform World Data, din 1991 și până în 2019, temperatura medie anuală a crescut cu 1.5 °C, de la 10.2°C la 11.7°C.

Nivelul de sărăcie și inegalitatea

În ultimii 30 de ani, populația aflată sub pragul de sărăcie extremă de 1.9 USD pe zi a continuat să scadă, de la aproape 2 mld de oamenii, astăzi înregistrând-se mai puțin de 800 mil.

Fig. 3 – Populația aflată sub pragul de sărăcie extremă, în funcție de regiune, perioada 1990 – 2015  (sursa FAO)
Fig. 3 – Populația aflată sub pragul de sărăcie extremă, în funcție de regiune, perioada 1990 – 2015 (sursa FAO)

Însă, inegalitatea la nivel global capătă o nouă formă, aceasta accentuându-se în cadrul țărilor dezvoltate și a celor cu economii emergente. Astfel, populația mai înstărită tinde să se îmbogățească într-un ritm mult mai alert decât marea majoritate.

În acest sens, cei mai bogați 10% din oameni din SUA care, în 1960 dețineau 34% din venitul național, au ajuns să dețină în anul 2010 un procent de 48% din venitul național.

Creșterea în cazul țărilor europene a fost mai redusă, sens în care cei mai bogați 10% din oameni dețineau în anul 1970 un procent de 29% din venitul național, procent ce a crescut până în 2010 la 35%.

În România, în ultimii 15 ani, potrivit datelor de la Banca Mondială, populația supusă riscului sărăciei și a excluziunii sociale a cunoscut un nivel minim în anul 2009, când procentul era de 21.6%, dar în 2017 acesta a urcat înapoi la 23.6%.

Nutriția și sănătatea

Prin urbanizarea populației, dar și prin adaptarea stilului de viață la secolul vitezei, oamenii și-au schimbat profund paleta regimului alimentar. Acest fapt, nu este deloc de neglijat, pentru o societate ce dorește să ajungă la o dezvoltare sustenabilă, fiind esențială abordarea unor subiecte precum eliminarea foametei și asigurarea disponibilității unei diversități alimentare întregii populații.

La nivel mondial, sunt evidențiate trei probleme principale corelate nutriției:

  1. Subnutriția – Populația subnutrită la nivel global este în scădere, însă aceasta scădere trebuie accelerată. Astăzi, aproximativ 11% din populația mondială este afectată de foamete, iar jumătate dintre decesele copiilor sub 5 ani sunt atribuite subnutriției.
  2. Deficiența de micronutrieți – În 2015 se estima că mai mult de 2 mld de oameni suferă de deficiență de micronutrienți. Anemia (deficiența de fier) este considerată ca fiind cauza a 20% din decesele de la naștere. În același timp, lipsa de vitamina A se consideră a fi cauza orbirii a aproximativ 250 – 500 mii de copii anual. Mai mult decât atât, aproximativ 30% din oameni au deficit de zinc, iar anual aproximativ 40 mil de copii se nasc cu deficit de iod (cea mai comună cauză pentru leziunile cerebrale).
  3. Supraponderabilitatea și obezitatea – În ultimii ani s-a observat o creștere a supraponderabiliății și a obezității, creștere determinată în primul rând de consumul prea mare de alimente bogate în zaharuri, grăsimi și de un stil alimentar haotic. Totodată, prin urbanizarea populației s-a evidențiat trecerea la un regim bazat pe mâncare procesată și la un stil de viață sedentar. În 2014, la nivel global, în jur de 40% din populația peste 18 ani era supraponderală, iar dintre aceștia 13% erau obezi.

La nivel global, trendul consumului de calorii este unul ascendent, indiferent de nivelul de trai al unei țări. Predicțiile pentru anii 2030 și 2050 consideră că această creștere va continua.

Fig. 4 – Consumul de calorii pe cap de locuitor pe categoria de alimente (cereale, fructe, legume, carne, lactate, ouă și altele), în funcție de venitul țării de proveniență, pe perioada 1961 – 2050  (sursa FAO)
Fig. 4 – Consumul de calorii pe cap de locuitor pe categoria de alimente (cereale, fructe, legume, carne, lactate, ouă și altele), în funcție de venitul țării de proveniență, pe perioada 1961 – 2050 (sursa FAO)

Totodată, s-a constatat că dietele mai sănătoase corespund unor emisii mai mici de gaze cu efect de seră, stilul de viață vegetarian având cel mai mic impact asupra mediului înconjurător.

Fig. 5 – Echivalentul emisiilor de CO2 exprimat în kg în funcție de dietă  (sursa FAO)
Fig. 5 – Echivalentul emisiilor de CO2 exprimat în kg în funcție de dietă (sursa FAO)

În ultimii 20 de ani, conform Global Hunger Index, indicele ce caracterizează impactul foametei în România a scăzut de la 8.3 la sub 5. Acesta integrează mai multe variabile precum gradul de subnutriție, risipa alimentară, mortalitatea în rândul copiilor și procentul copiilor subdezvoltați.

Dinamismul structurii economice și a forței de muncă

Evoluția structurii economice poate fi evaluată potrivit unei serii de factori precum importanța sectoarelor economice, realocarea resurselor din cadrul acestora în cadrul altor sectoare și arii geografice și variația productivității.

În trecut, țările dezvoltate aveau economii bazate pe producție, și în special pe agricultură, iar cu timpul au tranzitat către industrie și, ulterior, către servicii. În timpul acestui proces, productivitatea a crescut, iar forța de muncă a fost realocată asigurând totodată o creștere a productivității în toate sectoarele.

În cazul țărilor în curs de dezvoltare, acestea au fost caracterizate prin mobilitatea forței de muncă nu numai în cadrul propriilor teritorii, dar și în afara granițelor, prin emigrație.

Fig. 6 – Contribuția la PIB a sectoarelor principale (agricultură, industrie și servicii), în funcție de regiune  și venituri, perioada 1980 – 2010  (sursa FAO)
Fig. 6 – Contribuția la PIB a sectoarelor principale (agricultură, industrie și servicii), în funcție de regiune și venituri, perioada 1980 – 2010 (sursa FAO)

Mai mult decât atât, s-a constatat o tendință la nivel global de reducere a populație lucrătoare în agricultură și tranziția acesteia către sectorul de servicii.

Fig. 7 – Distribuția forței de muncă pe sectoare, în funcție de regiune, perioada 1990 – 2010  (sursa FAO)

În ceea ce privește România, evoluția dinamicii structurii economice și a forței de muncă poate fi sintetizată după cum urmează:

Tabelul 1 – Statistici privind dinamica structurii economic în România, perioada 1989 – 2018 (sursă Banca Mondială prin Google Dataset Search)
Tabelul 1 – Statistici privind dinamica structurii economic în România, perioada 1989 – 2018 (sursă Banca Mondială prin Google Dataset Search)

În final, sintetizăm următoarele aspecte:

  • bolile culturilor și dăunătorii nu cunosc granițe, sunt necesare soluții din ce în ce mai inventive pentru a salva producțiile din sectorul agroalimentar
  • conflictele și dezastrele naturale prezintă un trend ascendent
  • nivelul sărăciei este la un minim istorc, însă inegalitatea între clasele sociale se accentuează
  • stilul de viață modern, caracterizat de mâncarea intens procesată și sedentarism, are efecte pe termen lung asupra sănătății
  • o dată cu dezvoltarea unei țări, distribuția forței de muncă din cadrul acesteia se modifică, majoritatea populației lucrând în servicii, o bună parte în industrie, iar cel mai mic procent în agricultură.

Ai găsit o soluție pentru una din provocările din agricultură?

Preînscrierile la prima etapa a incubatorului AgTech TM au început. Înscrie-te și ai șansa ca soluția ta prindă viață prin Startup Weekend AgTech TM by Agroland.

Acest articol face parte dintr-o miniserie de trei articole privind trendurile globale cu efecte în domeniul agriculturii, identificate de către Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO). Prima parte a analizei o regăsești aici.

Categorii
Articole

Trendurile globale ce vor contura viitorul în agricultură (I)

Trenduri și provocări globale din sectorul agroalimentar

Până de curând, societatea a căutat să ofere fiecărui individ posibilitatea unui trai decent, care să asigure toate nevoile primare. Însă, cum fiecare generație întâmpină propriile provocări, în ultimii ani omenirea a conștientizat că nu este suficientă realizarea acestor obiective, la fel de importantă fiind și maniera în care acestea sunt materializate.

În acest sens, Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO – Food and Agriculture Organisation of the UN) a identificat cele mai importante trenduri și provocări globale din sectorul agroalimentar. Misiunea FAO este ca, prin colaborarea națiunilor în domeniul agriculturii, silviculturii și a industriei piscicole, să pună capăt foametei și să îmbunătățească alimentația la nivel global.

În acest prim articol dintr-o serie de 3, vom prezenta, conform trendurilor identificate de FAO, perspectivele la nivel mondial asupra populației, economiei globale, resurselor naturale, schimbărilor climatice și a productivității din agricultură.

Creșterea, urbanizarea și îmbătrânirea populației

Analizele realizate asupra evoluția populației se rezumă la existența a trei scenarii, în funcție de prognoza realizată asupra ratei de creștere a populației, respectiv:

  • o creștere alertă a populației;
  • o reducere treptată a creșterii populației; sau
  • o scădere a populației.

Conform ipotezei care tinde spre echilibru prezentată în scenariul 2 de mai sus, în care procentul anual de creștere a populației va scădea lent, în 2050 populația globală va ajunge la 9.73 mld de oameni. Cumulând acest fapt cu creșterea speranței de viață, rezultat va duce la un fenomen de  îmbătrânire a populației.

În graficul de mai jos poate fi observată evoluția populației conform celor trei scenarii, precum și variația procentuală a creșterii populației în cazul scenariului echilibrat (Medium), astfel cum aceasta a fost prezentată anterior.

Cele trei scenarii de evoluție ale populației mondiale
Fig. 1 – Cele trei scenarii de evoluție ale populației mondiale (sursa FAO)

În ceea ce privește distribuția populației, în urma cu 35 de ani, peste 60% din populație locuia în mediul rural. Astăzi, aproximativ 54% dintre oameni trăiesc în mediul urban, în timp ce estimările arată că în anul 2050 un procent de peste peste 65% din populație va trăi la oraș. Întrucât în țările dezvoltate deja s-a realizat o puternică urbanizare a populației, în viitor această tranziție va fi mai accentuată în țările în curs de dezvoltare.

grafic - Trendul distribuției populație în mediul rural și urban
Fig. 2 – Trendul distribuției populație în mediul rural și urban (sursa FAO)

În ceea ce privește România, conform datelor oferite de Banca Mondială, în perioada cuprinsă între anii 1960 – 2019, populația a cunoscut un maxim de 23 mil locuiori în anii ’90, iar de atunci a continuat să scadă apropiindu-se de 19.4 mil. Tot în aceeași perioadă, având în vedere migrația internă a populației, procentul populației urbane a crescut de la 34% la 54%, în timp ce speranța de viață a crescut de la 65,6 ani la peste 75 ani.

Creșterea economică globală

La nivel mondial, economia a crescut anual cu o medie de 2.6%, în perioada 1990 – 2014, creștere ce a fost condusă, în principal, de dezvoltarea statelor cu venituri mici și medii. În ceea ce privește evoluția sectorului agricol, estimând în continuare o medie a creșterii anuale a economiei globale de 2.7% până în anul 2050, FAO a realizat următoarea prognoză asupra dimensiunii pieței agricole, în funcție de regiune:

Grafic - Dimensiunea pieței agricole la nivel global, în funcție de regiune
Fig. 3 – Dimensiunea pieței agricole la nivel global, în funcție de regiune (sursa FAO)

Conform datelor oferite de Banca Mondială, prin raportare la anul 1992, când PIB-ul Romaniei era de aproximativ €21.25 mld, acesta a crescut de aproape 10 ori, astăzi ajungând la €203.66 mld.

Competiția pentru resursele naturale

Reducerea drastică a resurselor naturale determină o intensificare a competiției în ceea ce le privește, fapt ce ar putea determina o supraexploatare nesustenabilă, amplificând și mai mult deteriorarea mediului înconjurător. La nivel global, 33% dintre terenurile agricole sunt mediu spre puternic degradate, în timp ce se apreciază că agricultura este raspunzătoare pentru 80% din defrișările de pe glob. Pierderea suprafețelor de pădure duce mai departe la eroziunea solului și la reducerea surselor de apă potabilă. Cu toate acestea, teoriile arată ca amenințarea cea mai mare asupra resurselor naturale vine din partea încălzirii globale, schimbările climatice intensificând fenomenul de deșertificare și cauzând creșterea apariției secetelor și a inundațiilor.

În ceea ce privește țara noastră, România a înregistrat în perioada 1990 – 2016, schimbări importante asupra modului în care terenurile din întregul fond funciar au fost utilizate sau întrebuințate, după cum urmează:

Tabelul. 1 – Întrebuițarea terenurilor din fondul funciar al României (sursă Banca Mondială prin Google Dataset Search)

Schimbările climatice

Exploatările din sectorul agricol și efectele acestora reprezintă o sursă importantă a emisiilor de gaze cu efect de seră, răspunzătoare pentru încălzirea globală. Mai mult decât atât, studiile arată că schimbările climatice vor avea cel mai pronunțat impact asupra țărilor în curs de dezvoltare, unde populațiile depind în mod semnificativ de producția agroalimentară internă.

Conform datelor disponibile până în prezent, emisile globale anuale de gaze cu efect de seră din agricultură, silvicultură și alte procese de prelucrare a terenurilor au evoluat, după cum urmează:

Fig. 4 – Evoluția globală a emisiilor de gaze cu efect de seră din procesele din cadrul sectorului agricol (abreviate AFOLU, sursa FAO)

Comparativ cu emisiile din alte sectoare de activitate, pentru perioada 1990 – 2010, emisiile din domeniul agricol (AFOLU) ocupă al doilea loc, după sectorul energetic.

Fig. 5 – Emisiile globale de gaze cu efect de seră în funcție de sectorul de activitate (sursa FAO)

În România, conform informațiilor de la Banca Mondială, media emisiilor de CO2 pe cap de locuitor, în perioada 1990 – 2014, aproape s-a înjumătățit, ajungând de la 7.5 t la 3.5 t.

Productivitatea agricolă și inovația

Estimările arată că în anul 2050, pentru a putea susține cele aproape 10 mld de oameni, sectorul agricol va trebui să producă cu până la 50% mai multă hrană. Acestă creștere ar trebui realizată fără extinderea suprafețelor agricole, nefiind exclusă posibilitatea reducerii acestora, din cauza deteorării accentuate.

Prin îmbunătățiriea proceselor și a investițiilor în sectorul agricol, producția culturilor a cunoscut anual o continuă creștere. Însă, potrivit unor studii mai recente, randamentele de producție obținute pe baza sistemul agroalimentar și a tehnologiilor actuale se apropie de potențialul lor maxim, creșterea productivității fiind din ce în ce mai dificil de obținut. Având în vedere aceste aspecte, deducem că agricultura practicată în maniera clasică nu va putea susține creșterea continuă a populației.

Fig. 6 – Creșterile procentuale anuale ale productivității culturilor de grâu, orez, porumb, soia și trestie de zahăr (sursa FAO)

Soluția hrănirii celor 10 mld de oameni constă în investițiile în inovații, care pot reconstruii sistemul agroalimentar, astfel încât acesta să poată face față ceririi în continuă creștere. La momentul actual, trendul finanțărilor pentru noi tehnologii în sectorul agricol este unul ascendent, nu numai țările dezvoltate, dar și o serie de țări cu economii emergente alocând procente semnificative din PIB pentru activități de R&D din agricultură.

Fig 7 – Intensitatea investițiilor în activitățile de R&D în agricultură pe grupe de venituri, perioada 1960 – 2009 (sursa FAO)

În ceea ce privește evoluția României, dezvoltarea sectorului agricol poate fi sintetizată după cum urmează:

Tabelul 2 – Statistici privind dezvoltarea sectorului agricol din România, perioada 1990 – 2017 (sursă Banca Mondială prin Google Dataset Search)

Un rezumat de încheiere

  • populația va ajunge la aproximativ 10 mld în anul 2050, iar peste 65% din oameni vor trăi la oraș;
  • economia globală crește anual cu aproximativ 2.6%;
  • resursele naturale trebuie exploatate într-un mod sustenabil, pentru a evita epuizarea acestora;
  • schimbările climatice vor afecta puternic industria agriculturii;
  • agricultura clasică se apropie de potențialul său maxim, pentru continuarea creșterii productivității agricole sunt necesare investiții și inovații.

Acest articol face parte dintr-o serie de trei articole privind trendurile globale cu efecte în domeniul agriculturii, identificate de către Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO).

Te simți inspirat?

Înscrierile ideilor la prima etapa a incubatorului AgTech TM au început. Oriunde te-ai afla în România, dă frâu liber creativității și înscrie ideea ta. Prima etapă este participarea la AgTech TM Spark Weekend by Agroland.

Categorii
Articole

Top 5 fonduri de investiții AgTech din lume

Dimensiunea pieței AgTech este în plină creștere

Agricultura continuă să rămână și astăzi un domeniu esențial în activitatea omului. Sursă de hrană și furnizor de materie primă pentru industrie, agricultura se menține ca ramură importantă inclusiv în economia statelor puternic dezvoltate. În ritm cu schimbările actuale, și agricultura se află într-un proces continuu de adaptare, căutând să satisfacă cerințele societății privind sustenabilitatea și creșterea gradului de bunăstare atât al producătorilor, cât și al consumatorilor.

În acest sens, domeniul agriculturii se bucură din ce în ce mai mult de beneficiile tehnologiei și de amploarea inovațiilor, motiv pentru care investițiile în domeniul AgTech sunt în continuă creștere.

Conform analizei experților în studii de piață de la Research and Markets, dimensiunea pieței AgTech în 2018 era de €417 mld, continuând să crească anual în medie cu 8.1% până în 2023, când va ajunge la €614 mld.

În continuare vă prezentăm selecția noastră a top 5 fonduri AgTech luând în considerare numărul de runde de investiții, top realizat prin analiza portofoliului și profilului de pe Crunchbase al fiecărui fond.

Top 5 fonduri de investiții AgTech din lume

  1. AF Ventures

Cunoscut în trecut și ca AccelFoods, fondul american cu sediul la New York a fost înființat în 2013 de către Jordan Gaspar și Lauren Jupiter. Până în prezent AF Ventures a participat la 94 de runde de finanțare în domeniul tehnologiilor din industria alimentară (i.e. „Food and Beverage”), având un portofoliu de 37 de companii. Firma de capital de risc a realizat și 3 tranzații de exit, părăsind acționariatul de la ICONIC Protein, Cocomels și Crunchsters.

  1. Omnivore

Compania de investiții având sediul în Mumbai, Omnivore este în căutare de startup-uri ce vin cu soluții inovative în domenii precum platforme SaaS pentru fermieri, agricultură de precizie, alimente inovative, tehnologii de prelucrare post-cultivare sau biotehnologii. Înființată în 2010 de către Mark Kahn, firma de capital de risc deține un fond în valoare de €105 mil, din care deja au fost realizate 64 de investiții într-un portofoliu de 20 de companii.

  1. Seed 2 Growth (S2G) Ventures

Fondat în 2014, fondul de capital american cu sediul la Chicago a participat la 52 de runde de investiții, având până în prezent un portofoliu impresionant de 48 de companii. În plus, S2G Ventures a demarat și 2 tranzacții de exit din cadrul acționariatului startup-urilor ShopWell și Beyond Meat. S2G Ventures este interesată să investească pe termen lung în companii ale căror produse și servicii se adresează cererii tot mai mari privind alimentația sănătoasă și sustenabilă.

  1. The Yield Lab

Instituția americană de capital, cu sediul la St. Louis, a fost înființată de Thad Simons în 2014. Până în prezent a participat la 37 de runde de investiții, adunând în doar câțiva ani un portofoliu de 42 de companii, realizând și o tranzacție de exit din cadrul RNAgri. Misiunea The Yield Lab este de a susține revoluționarea agriculturii atât prin tehnologii noi, cât și prin educarea celor care activează în acest domeniul, în sensul în care să conștientizeze beneficiile aduse de industria AgTech. 

  1. Syngenta Ventures

Syngenta Ventures este un fond privat de investiții elvețian ce vizează susținerea business-urilor inovatoare din domeniul agriculturii, în special a celor care abordează problema securității și siguranței din industria agroalimentară. Fondată în 2009, Syngenta Ventures este una dintre primele instituții de capital dedicate domeniului agriculturii, iar până în prezent a participat la 36 de runde de investiții deținând un portofoliu de 22 de companii. Firma de capital de risc a realizat și două exit-uri din cadrul startup-urilor Blue River Technology și Marrone Bio Innovations.

În România domeniu AgTech este încă la început, insă fondurile existente încurajează inovația în agricultură. Spre exemplu, Early Game Ventures este unul din fondurile din România care are o secțiune dedicată pentru viitorul agriculturii.

Trăim în era informației unde tehnologia ne permite să comunicăm, colaborăm și dezvoltăm afaceri indiferent de locul, țara sau regiunea în care ne aflăm. Așadar, un business scalabil în AgTech fondat în România va atrage cu siguranță interesul oricărui fond de investiții de pe glob, în special celor din Big 5.

Ai și tu o idee de startup AgTech?

Preînscrierile la prima etapa a incubatorului AgTech TM au început. Oriunde te-ai afla în România, dă frâu liber creativității și înscrie ideea ta. Prima etapă este participarea la Startup Weekend AgTech TM by Agroland.

Categorii
Articole

Top 10 cele mai inovative startup-uri AgTech

În ziua de astăzi, când totul este la un click distanță, procurarea hranei a devenit una dintre cele mai nesemnificative activități pe care le realizăm zilnic. Ceea ce nu sesizează însă consumatorul obișnuit este faptul că, de la an la an, provocările din domeniul agricol devin din ce în ce mai complexe și mai dificil de soluționat.

Astfel, unele dintre cele mai problematice aspecte pe care le au de rezolvat agricultorii sunt:

  • fenomenul de deșertificare;
  • epuizarea resurselor naturale;
  • risipa alimentară;
  • creșterea costurilor de producție;
  • reglementările din ce în ce mai stricte și managementul ineficient al terenurilor agricole.

Startup-urile AgTech caută să realizeze schimbarea de paradigmă ce va contura viitorul agriculturii. În continuare vă vom prezenta selecția noastră a celor mai inovative 10 startup-uri AgroTech. 

Top 10 cele mai inovative startup-uri AgTech

  1. Soft Robotics

Soft Robotics dezvoltă sisteme de prindere de tip „gripper” capabile să manipuleze alimentele, inclusiv cele mai delicate fructe sau chiar produse de patiserie și cofetărie. Tehnologia mGrip, care este deja adoptată în aplicații la nivel industrial, asigură integritatea alimentelor care ar putea fi afectate cu ocazia ambalării și manipulării.

  1. Taranis

Taranis realizează sisteme de supraveghere aeriană a culturilor, ce folosesc inteligența artificială pentru identificarea localizată a zonelor afectate de dăunători, boli și a celor ce necesită fertilizare sau apă. Scopul acestora este să aducă precizie în agricultură, realizând astfel un management al resurselor la nivel de plantă.

  1. Bright Farms

Bright Farms crește și furnizează salată cultivată în sere hidroponice controlate computerizat. Astfel, aceștia au reușit atât să elimine complet nevoia de pesticide, fungicide sau erbicide, cât și să reducă cu 90%suprafața de teren acoperită și cu 80% cantitatea de apă necesară producerii.

  1. Apeel Sciences

Apeel Sciences a dezvoltat un strat protector care, odata aplicat pe suprafața fructelor și legumelor, crește durata de viața a acestora de până la 3 ori, fără utilizarea chimicalelor. Stratul comestibil, care este derivat din plante, creează o barieră ce încetinește procesul de oxidare și reduce pierderea apei prin evaporare.

  1. Vence

Vence oferă un sistem de management al cirezilor pentru fermierii de bovine. Astfel, prin purtarea unor device-uri IoT de mici dimensiuni bovinele au parte de propiul “FitBit”, ce oferă posiblitatea fermierului de a urmări îndeaproape starea de sănătate a fiecărui animal. Mai mult decât atât, sistemul poate fi utilizat pentru a crea „garduri virtuale”, statice sau dinamice, oferind astfel fermierului posibilitatea de a decide comportamentul de pășunat sau de a specifica ariile protejate.

  1. Kray Technologies

Kray Technologies a dezvoltat prima dronă complet autonomă pentru stropirea culturilor cu fertilizatori și pesticide. O astfel de dronă poate acoperi zilnic o suprafața de peste 450 de hectare, reducând considerabil costurile care ar fi fost necesare în mod obșinuit pentru combustibil și intervenția umană. 

  1. Earthsense

Earthsense a creat TerraSentia, un robot autonom capabil să colecteze informații despre caracteristicile și starea de sănătate a plantelor, folosind o combinație de senzori. Cu ajutorul TerraSentia, agricultorii au posibilitatea de a automatiza procesul de colectare a datelor privind trăsăturile plantelor, îmbunătățind totodată nu numai cantitatea și precizia acestor date, dar și rapiditatea colectării acestora. Astfel, pentru costuri mai mici, agricultorii pot beneficia de o mai bună calitate a viitoarelor culturi.

  1. Biome Makers

Biome Makers analizează microbiomul din sol prin tehnologii de secvențiere ADN, prelucrând informațiile pe baza unor algoritmi proprii de inteligență artificială. Astfel, aceștia oferă atât rapoarte privind riscurile îmbolnăvirii culturilor, cât și recomandări în ceea ce privește creșterea cantității și calității producției.

  1. FFRobotics

FFRobotics a dezvoltat un robot unic pentru recoltarea eficientă a fructelor, care, având capacitatea de a lucra atât ziua, cât și noaptea, poate înlocui 10 lucrători. Astfel, FFRobot poate culege fructe precum citrice, mere, pere, piersici și cireșe, utilizând algortimi avansați de prelucrare a imaginii, având totodată posibilitatea de a distinge daca fructele sunt bolnave, necoapte sau gata pentru cules.

  1. BioFiltro

Biofiltro oferă soluții pentru tratarea apelor uzate, folosind un sistem patentat ce utilizează râme și microbi în scopul de a elimina până la 99% din contaminanți în doar 4 ore. Astfel, apa poate fi imediat reutilizată în alte procese agricole. În plus, această tehnologie este benefică și mediului înconjurător, reducând emisiile de gaze cu efecte de seră cu până la 91%. 

Ai și tu o idee de startup AgTech?

Preînscrierile la prima etapa a incubatorului AgTech TM au început. Oriunde te-ai afla în România, dă frâu liber creativității și înscrie ideea ta. Prima etapă este participarea la Startup Weekend AgTech TM by Agroland.

Categorii
Articole

Ce reprezintă „AgTech”?

Agricultura este una dintre principalele industrii în care automatizarea devine tot mai necesară. De la tractoare fără șofer la monitorizare din satelit a culturilor, tehnologia stă să schimbe în bine viitorul celei mai vechi îndeletniciri. Digitalizarea agriculturii este o oportunitate de business, dar și o resposabilitate, întrucât stă în puterea noastră să inovăm modul în care ne producem hrana.

Dincolo de dorința de a eficientiza și a îmbunătăți activitățile agricole, există câteva provocări cu care ne confruntăm la nivel global. În top se află schimbările climatice, vremea extremă și o populație în creștere. Soluțiile acestora se vor încadra în categoria “AgTech”.

Ce înseamnă mai exact „AgTech”?

AgTech este un domeniu relativ nou, care stă la intersecția dintre agricultură și tehnologie. Dacă ținem cont de sistemele agricole, nivelul de dezvoltare al tehnologiei și de provocările existente, avem urmatoarele oportunităti:

  1. Eficientizarea sistemelor tehnologice și a tehnicilor existente prin utilizarea tehnologiei actuale sau Tech – Assisted Farming.

Spre exemplu, poți să te gândești la sistemele existente, cum ar fi cele de irigare, și analizează modul de funcționare. Poți începe prin a adresa următoarele întrebări:

  • Ce factori pot influența randamentul sistemului?
  • Sunt toți acești factori monitorizați și parametrizați astfel încât cultura să fie la capacitate maximă?

Sunt doar două dintre intrebările prin care compania canadiană Hortau a ajuns să descopere problemele sistemelor de management al apei și să le eficientizeze.

Sistem de monitorizare a culturilor dezvoltat de compania canadiană Hortau

Alte sisteme la care îți propunem să te gândești:

  • Sisteme de analiză a calității solului și a sănătății plantelor
  • Sisteme de monitorizare a plantelor (ex: senzori)
  • Sisteme mecanice de recoltare a culturii (ex: roboți)
  • Sisteme de analiză predictivă (ex: cantitatea de apă necesară pe parcursul unui an)
  • Sisteme de transport și monitorizare a alimentelor (ex: monitorizarea transportului alimentelor și depozitarea în condiții optime)

Dacă te simți inspirat de această primă categorie trimite-ne ideea ta! Au început preînscrierile pentru prima etapa a incubatorului AgTech TM susținut de Agroland. Daca nu, parcurge și următoarele două categorii.

  1. Dezvoltarea de noi aplicații bazate pe tehnologii existente sau New Farming

Un mod de abordare ar putea fi prin a analiza cum poți să ai aceleași rezultate sau chiar mai bune, utilizând tehnologia existentă.

Două exemple în acest sens ar fi agricultura verticală și cea hidroponică. Practic, pornind de la tehnologia pe care o cunoaștem, combinată cu nevoie de a produce hrană cât mai eficient și în medii cat mai diferite, au fost dezvoltate fermele verticale.

Sistemul VertiCorp dezvoltat de Valcent Product

Am ajuns și la cel de-al treilea punct si cel mai intrigant, care sperăm să trezească curiozitatea tuturor celor care vor să depășească limitele tehnologiei existente.

  1. Dezvoltarea de tehnologii pentru crearea de noi produse software sau hardware pentru industria agricolă sau Revolutionary Farming

Agricultura revoluționară va continua să schimbe modul în care fermierii cresc animale și cultivă plantele și, probabil, vom vedea din ce în ce mai multe cercetări și produse agricole îmbunătățite genetic.

Un exemplu în acest sens îl reprezintă producția de carne în laborator, așa cum fac cei de la Memphis Meat, companie în care a investit și Bill Gates.

Laborator Memphis Meat

Industria agricolă oferă multe oportunități de inovație, iar tehnologia are capacitatea de a schimba modul în care se întâmplă lucrurile. Incubatorul AgTecth TM by Agroland oferă suport tuturor celor care au o idee prin care industria ar putea evolua, așa că tot ce trebuie să faci este să înscrii ideea ta pentru prima etapă a programului și noi venim în spriijinul tău.

Urmareste-ne pe Social Media (Facebook, LinkedIn, Instagram) și pe blog și noi îți dăm doza de inspirație de care ai nevoie pentru a dezvolta următorul unicorn AgTech.

Categorii
Interviuri

Interviu Horia Cardoș – CEO & Founder @Agroland

Cei care vor fi primii în aplicarea tehnologiilor existente sau sunt în curs de dezvoltare, vor avea un avantaj competitiv față de cei care încă ezită.

Horia Cardoș, CEO & Founder @Agroland

Horia Cardoș (CEO & Founder Agroland) este antreprenor de mai bine de 20 de ani și conduce un business în domeniul agricol, unde după cum bine știm, nimic nu este ușor. Agroland este o companie 100% românească, fiind cel mai mare retailer agricol din România. Își propune să dezvolte o nișă insuficient exploatată în țara noastră, iar aici intervine AgTech TM.

Am discutat cu el despre afacerea pe care o conduce, dar și despre cum susține Agroland inovația în agricultură. Întreaga discuție mai jos.

Î: Agroland este prima reţea de magazine agricole care face pasul pe piaţa de capital din România. Care au fost cei mai importanți pași în dezvoltarea afacerii până la acest nivel?

Cel mai important pas a fost francizarea conceptului de business. Acest lucru ne-a permis dezvoltarea accelerată a numarului de locații Agroland, precum și acoperirea în scurt timp a 2/3 din suprafața țării.

Un alt lucru extrem de important a fost reinvestirea integrală a profiturilor. A fost și este modul prin care creștem capitalurile companiei, asigurând resurse pentru dezvoltare precum și rezerve pentru “zile ploioase”. Nu în ultimul rând, construcția unei echipe competente și competitive.

Î: Ce înseamnă pentru Agroland dezvoltare bazată pe tehnologie și inovație?  

În primul rând digitalizarea și automatizarea tuturor procedurilor care permit acest lucru, din interiorul companiei. Aici fac referire la toate procesele de administrare a afacerii: back-office, magazine, depozite și magazin online. Acestea sunt supuse permanet creșterii vitezei și acurateții. Avem chiar și o mică echipă care testează permanent noi tehnologii pe care am putea să le implementăm în procesele noastre.

În al doilea rând, dezvoltarea de noi aplicații, platforme pentru fermieri care să susțină creșterea diviziei de input-uri, iar aici intervine rolul AGTech TM.

Î: În trecut România era lider European pe domeniul agricol. Care sunt cele mai arzătoare probleme din domeniul agricol în România, care, dacă ar fi rezolvate, ar schimba complet imaginea țării?

Principala problemă este faptul că o mare parte dintre fermieri iau astăzi decizii bazate mai mult pe trecut în loc să folosească informații actuale și precise. Desigur, există antreprenori veniți din alte domenii care investesc în agricultură, iar aceștia sunt obișnuiți să caute toate informațiile disponibile înainte să ia decizii.

Î: AgTech TM – primul program national de incubare care stimulează inovația în agricultură, este un program susținut de Agroland. Ce v-a determinat să investiți în acest program?

Cum am spus mai sus, dorim să dezvoltăm o nișă insuficient exploatată în România pentru a susține dezvoltarea diviziei agribusiness.

Î: Sunteți unul dintre cei mai de succes oameni de afaceri din România, având un business în plină creștere chiar și în perioadă de criză. Ce le recomandați celor care au idei despre aplicarea tehnologiei în domeniul agricol, dar nu au curaj să facă acest pas?

Cei care vor fi primii în aplicarea tehnologiilor existente sau sunt în curs de dezvoltare, vor avea un avantaj competitiv față de cei care încă ezită. Pe cei care dezvoltă astfel de tehnologii, îi invit alături de Agroland. Ne dorim să realizăm o platformă unde pot să iși testeze aplicațiile în „teren” împreuna cu fermierii noștri cei mai deschiși la inovație.

Pre-înscrie ideea ta pentru prima etapă a programului de incubare AgTech TM și vei avea ocazia să îl cunoști pe Horia Cardoș și mulți alți experți care te pot ghida în dezvoltarea startup-ului tău.